Programul de Paşte al obiectivelor din a

News image

Societatea Turda Salina Durgău S.A., aduce la cunoştinţa publicului, programul de funcţionare cu ocazia Sărbătorilor Pascale 15-17 aprilie 201...

Actualitate | Joi, 13 Aprilie 2017

Detalii...

Darul Iepuraşului 2017

News image

Se apropie Sfintele Sărbători Pascale. Încearcă să dăruieşti ceva şi priveşte zâmbetul persoanei care a primit ceea ce i-ai dăruit...

Special | Joi, 13 Aprilie 2017

Detalii...

Programul de circulație al mijloacelor

News image

 Sâmbătă 15.04.2017 se va circula conform programului de Sâmbătă.  Duminică 16.04.2017 se va circula conform programului de Dumi...

Actualitate | Joi, 13 Aprilie 2017

Detalii...

Program casierii și birou relații clienț

News image

Compania de Apă Arieș informează că în zilele de 17.04.2016 și 18.04.2017 casieriile și biroul relații clienți sunt închise. Sesiz...

Actualitate | Joi, 13 Aprilie 2017

Detalii...

More in: Special, Actualitate, Economic, Administraţie, Eveniment, Politic, Social, Sănătate

Evaluare utilizator: / 4
Cel mai slabCel mai bun 
Înainte de anul 1990, unii adolescenţi care se încumetau să urce pe stâncile din Cheile Turzii, aveau surpriza să întâlnească o călăuză, în drumul lor spre culmi. Căţărătorul singuratic, care cutreiera Cheile Turzii, se numea Octavian Brătilă, dar în lumea alpiniştilor a fost cunoscut cu porecla de Bulinel. Derivată de la „nodul Bulin”, folosit de căţărători prin anii 60 ai secolului XX, porecla s-a substituit numelui lui Octavian Brătilă. Mulţi căţărători nu îl ştiau decât de Bulinel, şi, întrebaţi cum se numeşte alpinistul care a „desenat” multe trasee pe stâncile Cheilor Turzii, rămâneau surprinşi când aflau că acesta are alt nume.

Papa Ioan Paul al II–lea a binecuvântat Cheile Turzii
În mica familie a pasionaţilor de alpinism din România, cei care l-au cunoscut pe Bulinel îşi aduc aminte că, pe la mijlocul deceniului nouă din secolul trecut, Octavian Brătilă a început asaltul asupra Peretelui Uriaş din Cheile Turzii. Bulinel a escaladat acest perete, ceea ce predecesorii săi nu au reuşit. Brătilă, polonez după mamă, a botezat traseele de mare frumuseţe şi dificultate, pitonate de el pe Peretele Uriaş din Cheile Turzii cu numele sindicatului „Solidaritatea” condus de Lech Valesa, electricianul de la şantierele navale din Gdynia (Gdansk), ajuns preşedinte al Poloniei, după înlăturarea regimului comunist din această ţară, apoi „Madona Neagră” (din Czestochowa), sau Calvaria. Octavian Brătilă, dar şi Mihai Vasile, care le-a trecut numele în cartea „Turism şi alpinism în Cheile Turzii” puteau avea neplăceri din această cauză, dar Securitatea i-a lăsat în pace. Bulinel spunea că nici el, nici coechipierii săi nu au avut accidente pe Peretele Uriaş şi nici alte neplăceri, din partea „tovarăşilor”, pentru că i-a cerut papei Ioan Paul al II–lea să binecuvânteze Cheile Turzii, o „zonă alpină creştină.”

Lupta cu regimul
Octavian Brătilă s-a născut la Câmpina, în anul 1936. Pe la vârsta de 12 ani a început să se caţere pe văile abrupte din Bucegi. În 1957 Brătilă activa la secţia de alpinism a clubului Dinamo Braşov. Dar „Bulinel” a săvârşit „crima” de a oferi alimente din rucsacul său unor „bandiţi” din munţi, căutaţi de Securitate. De atunci a început periplul lui Bulinel prin puşcăriile comuniste. În anii 80 din secolul trecut, Bulinel, care asculta emisiunile în limba poloneză difuzate de postul de radio „Europa Liberă”, a fost de mai multe ori anchetat şi arestat de Securitate, pentru că răspândea printre cunoscuţi informaţii despre evenimentele ce se petreceau atunci la Gdansk sau Varşovia. Apoi, Octavian Brătilă a fost condamnat la închisoare, pentru delicte inventate de drept comun, pentru că, în România ceauşistă, nu mai existau delicte politice!
Bulinel „era revoltat că făcea puşcărie împreună cu borfaşii, nu ca şi deţinut politic”, îşi aminteşte un pasionat de alpinism, prieten cu Octavian Brătilă.
În 1987, Bulinel a încercat, pentru ultima dată, să treacă „dincolo”, prin Ungaria şi Austria, dar o cumplită criză de ulcer l-a ţintuit într-o porumbişte. Acolo l-au arestat grănicerii români, pe el şi pe un prieten al său, din Sibiu, care nu a vrut să îl părăsească pe Bulinel, deşi putea scăpa de urmăritori.
În 2005, Octavian Brătilă a fost invitat în Polonia, unde au avut loc manifestările prilejuite de împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Sindicatului Liber Solidaritatea. În 13 decembrie, acelaşi an, ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, Excelenţa sa, Jacek Paliszewski, îl decora pe Bulinel cu Crucea de Aur pentru Merit. În cadrul aceleiaşi ceremonii, au primit distincţii poloneze de stat şi alţi cetăţeni români: Doina Cornea, Ana Blandiana, Iulius Filip, Radu Filipescu şi Marius Oprea.
După ce s-a pensionat, renunţând la profesia de psiholog, calitate în care a încercat să îi ajute pe copiii cu handicap, de la şcoala specială din Jucu de Sus, Octavian Brătilă, care nu se mai putea căţăra, a devenit taxator la intrarea în rezervaţia naturală Cheile Turzii. Bulinel s-a stins din viaţă în 9 iulie 2006, iar în 11 iulie a fost înmormântat în cimitirul clujean Mănăştur.

Cheile Turzii, pe culmile nepăsării
Un colţ de Rai. Aşa ar putea fi descrise pe scurt Cheile Turzii. Un loc în care să evadezi din iureşul citadin, să fugi de aglomeraţia şi de zarva metropolei. Un loc în care natura pare a fi neatinsă de mâna omului şi unde fauna şi flora trăiesc într-o armonie perfectă.
Din păcate, evadarea în acest loc de basm nu poate dura prea mult deoarece indiferenţa a dus la situaţia în care una dintre cele mai importante atracţii turistice din judeţ să nu poată oferi locuri de cazare.
Singura cabană care există în zonă, cabana Cheile Turzii sau „Cabana veche”, cum o numesc localnicii, nu poate fi folosită pentru că actualul proprietar nu o reabilitează pe motiv că este în litigiu. În jurul cabanei sunt mai multe căsuţe de vacanţă, însă şi acestea sunt lăsate în paragină şi nu se poate locui în ele. Nici mâncare nu se găseşte la Chei, singurul restaurant din zonă şi-a încetat activitatea odată cu închiderea cabanei. Singurele lucruri pe care le pot cumpăra turiştii sunt sucuri sau cafea de la un bar deschis doar în weekend-urile de vară. Turiştii mai îndrăzneţi pot dormi în corturi, dar nu există un loc amenajat pentru amplasarea acestora, astfel că riscul unor întâlniri nocturne cu animale sălbatice este destul de mare. Nu există nici toalete publice amenajate.

Cabana, o mină de aur închisă
Cabana Cheile Turzii este în prezent în proprietatea societăţii comerciale Turism Arieşul a cărei acţionar majoritar, cu peste 90% din acţiuni, este compania AB Onix Hotel. Unul dintre acţionarii minoritari ai Turism Arieşul, care a preferat să-şi păstreze anonimatul a fost de acord să discute despre potenţialul turistic al cabanei Cheile Turzii. „Această cabană are un potenţial turistic uriaş. Cu o investiţie destul de mică făcută acolo, aceasta ar putea fi reintrodusă în circuitul turistic. Dată fiind frumuseţea acelor locuri, succesul şi profitul ar fi garantat. Eu deţin 4% din acţiunile Turism Arieşul şi aş fi dispus să le cedez companiei Onix în schimbul acelei cabane. Nu există la ora actuală un raport de valoare a posesiunilor Turism Arieşul, sau cel puţin atunci când am cerut aşa ceva mi s-a zis că nu a fost întocmit dar, din datele pe care le am valoarea totală ar fi cam de 16,5 milioane de euro. Prin urmare, cred că cei 4% pe care îi am eu acoperă valoarea cabanei.
În momentul în care am discutat această problemă cabana era în litigiu şi nu se putea tranzacţiona. Persoana cu care se judecă Onix pentru acea cabană este o doamnă, care este acţionar la Turism Arieşul, dar nu am reuşit să o contactez pentru a discuta această problemă. Oricum acea cabană este o mină de aur şi cred că ar putea fi exploatată destul de uşor”, explică acţionarul.
De cealaltă parte, acţionarul majoritar de la Turism Arieşul, Augustin Baciu, anunţă că toate problemele de la Cheile Turzii au fost rezolvate şi că lucrările la cabană sunt în toi. „Se lucrează la cabană. Am montat centrală termică, am renovat înăuntru şi am făcut un restaurant şi un bar afară. Avem o terasă cu 80 de locuri şi un restaurant cu 30 de locuri care până la 1 noiembrie au fost deschise non-stop, iar acum sunt deschise numai la sfârşit de săptămână. Am vrut să iau ceva credite din bănci pentru restaurarea mai multor obiective de la Turism Arieşul, dar această criză economică mă cam pune pe gânduri. Oricum sper ca în primăvară să putem deschide cabana”, a declarat Baciu. Acesta a mai spus că în 29 noiembrie va primi ordinul judecătoresc cu privire la încetarea litigiului.
"A fost făcută o expertiză la teren şi acum totul este gata. Aşteptăm doar decizia judecătorului din 29 noiembrie pentru a intra în legalitate", explică acţionarul.
Convins de potenţialul turistic al zonei este şi viceprimarul din Mihai Viteazu, Gligor Sasu, care promite că până în vara anului viitor va amenaja în zonă un spaţiu pentru turişti. „Vrem să amplasăm mai multe toalete ecologice în zona de intrare în Chei. Pe lângă acestea plănuim ca pe terenul pe care îl deţinem în zonă să montăm mai multe grilluri pe care turiştii să poată face grătare. În felul acesta protejăm şi mediul înconjurător şi oferim şi vizitatorilor unele facilităţi. În momentul de faţă noi nu avem nici o autoritate în zona Cheilor, dar pentru a păstra curăţenia acolo am amplasat mai multe pubele şi firma care ridică gunoiul din comună trece şi pe acolo şi le adună”, explică Sasu.

Turiştii vin... şi pleacă repede
Pentru turişti, existenţa unei cabane în care să se poată dormi şi a unui restaurant ar fi extrem de bine venite, dar adevăraţii iubitori ai naturii trec deocamdată peste aceste lipsuri. Hassan Mehrdad este un om de afaceri sirian, stabilit în Bucureşti. Acesta spune că vine la Cheile Turzii ori de câte ori are drum prin zonă. „Prima dată am fost aici în studenţie. Aveam mai mulţi prieteni pasionaţi de munte şi am venit şi aici. Am rămas impresionat de acest loc şi acum vin aici să mă plimb şi să mă relaxez ori de câte ori am timp. Acum am adus-o şi pe soţia mea să vadă acest loc. Ar fi frumos dacă am avea unde să rămânem peste noapte şi mai ales unde să mâncăm. Dar asta este. Pentru mine, frumuseţea locurilor este mai presus decât un restaurant”, povesteşte sirianul care, în ciuda timpului rece şi a pământului ud, plănuia să străbată toţi cei trei kilometri ai defileului.
La puţin timp după discuţia cu arabul, la Chei a ajuns un alt grup de turişti, de data aceasta din Ungaria. Maghiarii ar fi avut mare nevoie de un ghid, chiar şi numai pentru a le da mai multe informaţii despre locul în care se aflau. Dar, pentru că nu era nimeni în zonă, aceştia au trebuit să se mulţumească cu informaţiile sumare scrise pe o tăbliţă trilingvă - română, engleză şi maghiară.
Numărul turiştilor care ajung anual la Chei este destul de mare, lucru care nu poate decât să-i bucure pe cei din zonă. Din păcate, atât viceprimarul cât şi localnicii din satul Cheia, cel mai apropiat de intrarea în defileu, sunt conştienţi că nu pot trage beneficii de pe urma acestor turişti din simplul fapt că nu există o industrie a turismului dezvoltată în Cheile Turzii.

Cheile Turzii, între Agenţia de Mediu şi Consiliul Judeţean
Cheile Turzii sunt o rezervaţie naturală protejată, aflată la o distanţă de 6 km vest de Turda, de-a lungul văii Hăşdate. Au o lungime de 2.900 m şi o înălţime a pereţilor de până la 300 m. Cheile ocupă o suprafaţă de 125 hectare şi s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hăşdate.
Fiind rezervaţie naturală, Cheile sunt administrate de Ministerul Mediului. Agenţia pentru Protecţia Mediului, reprezentantă a Ministerului în teritoriu, a semnat o convenţie de custodie cu Consiliul Judeţean (CJ), transferând administrarea rezervaţiei forumului judeţean. Începând cu 2004 CJ, în calitate de administrator al Cheilor, are datoria de a păstra curăţenia, a stabili traseele turistice şi a amenaja zona. Una dintre amenajările CJ la Chei a fost amplasarea unei mici cabane unde, în timpul sezonului de vară, se percepe o taxă de 3 lei pentru vizitarea defileului. “Aceşti bani sunt ai Consiliului Judeţean şi ar trebui folosiţi pentru Chei”, explică Adrian Mureşan, consilier asistent pe probleme de mediu în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj.
În cei patru ani de când are în custodie Cheile, CJ a reparat un pod de acces şi a început repararea drumul judeţean 103 G. Lucrările la drum au început în 2007, însă viceprimarul Sasu afirmă că în afara pietrişului turnat pe drum nu se văd îmbunătăţiri. „Spuneau că se foloseşte ceva metodă deosebită pentru realizarea acestui drum. Iniţial trebuiau să toarne pietriş, acesta urma să fie cimentat şi apoi tasat bine. Abia peste acesta urma să se toarne asfalt. Încă s-a rămas la faza de tasare a pietrişului, pentru că asfalt nu am văzut”, a încheiat Sasu.
„Cea mai mare problemă din Cheile Turzii sunt turiştii. Mulţi dintre ei nu ştiu să aibă grijă de frumuseţea locurilor şi nici să protejeze natura. Din păcate, această problemă este general valabilă în România”, spune Adrian Mureşan, consilier asistent Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj.

Comments  

 
+1 #1 Cheile Turzii! 2010-11-04 15:56
Problemele care ar trebui rezolvate in zona Cheilor Turzii sunt asa de multe si de importante incat ar fi nevoie de un "management nemtesc". Nici intr-un caz CJ Cluj si nici omul de afaceri ce detine cabana (interesat doar de profitul personal, nu?) nu au capacitatea, expertiza si vointa de a duce asa ceva la bun sfarsit. Noroc cu perenitatea naturii, caci in ciuda mizeriei ce se acumuleaza in permanenta si a degradarii tutror celor edificate de om, generatiile viitoare vor gasi Cheile Turzii in aceeasi stare geologica si morfologica, putand sa le puna in valoare atunci. Sa speram numai ca nu va fi afectat prea mult patrimoniul natural (flora, fauna si apele),,,
Quote
 
 
0 #2 in august 2011 2011-08-17 21:58
Se pare ca unele probleme au fost rezolvate, acum exista 3 w***i (sambata seara arhipline..., materialul ridicat doar luni...), un bar deschis, cu gratare si mici, si radio la difuzor... pe langa alte manele date la maxim (macar fara arii si muzica clasica), cabana tot nu era deschisa, dar restaurantul de langa da.
Multi turisti polonezi, nemti, unguri...
Cu toate astea, cu plus-minus, m-as mai intoarce in Chei de 100 de ori...
Quote
 

Add comment


Security code
Refresh

mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAstăzi2274
mod_vvisit_counterIeri3634
mod_vvisit_counterSăptămâna aceasta16134
mod_vvisit_counterLuna aceasta68184
mod_vvisit_counterÎn total10137609



Comentarii recente