Conștiința civică, la reanimare

News image

Individualismul exacerbat, sentiment ce a cotropit conștiința românilor după Revoluție, s-a dovedit un cancer pentru comunitate. ...

Editorial | Luni, 6 Martie 2017

Detalii...

Taberele dezmoșteniților

News image

Judecătorul Dana Gîrbovan, președinte al Uniunii Judecătorilor din România, a vorbit, într-o conferință susținută ...

Editorial | Luni, 27 Februarie 2017

Detalii...

Năpasta

News image

Românii au multe ciudățenii. Bunăoară, aproape nimeni nu a ieșit în stradă în 2010, atunci când președintele Traian Bă...

Editorial | Luni, 20 Februarie 2017

Detalii...

Dezbinarea macină România

News image

Cu un an înaintea sărbătoririi centenarului Marii Uniri, de la 1 Decembrie 1918, românii sunt mai dezbinați ca niciodată de-a lung...

Editorial | Luni, 13 Februarie 2017

Detalii...

More in: Pamflet, Editorial, De la cititori, De la noi

editorialCu un an înaintea sărbătoririi centenarului Marii Uniri, de la 1 Decembrie 1918, românii sunt mai dezbinați ca niciodată de-a lungul istoriei acestui popor. ”Tinerii frumoși” care au ieșit în stradă zilele acestea își varsă furia nu numai asupra PSD-ului, asimilat cu stânga politică, deci cu PCR-ul, în general, dar și asupra categoriilor de oameni mai în vârstă, în particular.

”Tinerii frumoși” reprezintă un produs al societății post-industriale, dacă nu chiar al celei informatizate. Aceștia s-au născut cu PC-ul sub nas și cu limba engleză pe limbă. Deznaționalizați, prin globalizare, înainte de a conștientiza că aparțin unei națiuni ”tinerii frumoși” protestează, de fapt, nu atât împotriva unui guvern cât împotriva unei mentalități și a unui modus vivendi ce lor le este străin.

De cealaltă parte, românii trecuți de 50 de ani au fost martorii unei evoluții galopante a tehnicii, ceea ce a determinat schimbări radicale în viața lor, lucru întâmplat de mai multe ori în cursul existenței lor individuale. Născuți cu 10 –15 ani după încheierea celui de-al doilea război mondial ”inamicii tinerilor frumoși” au trăit în două orânduiri sociale, comunistă, respectiv capitalistă, au pornit de la abac, pentru a trece apoi la rigla de calcul și la calculatorul de birou,

Pentru a se familiariza apoi cu pc-urile de azi. Aceste metamorfoze, petrecute într-un timp relativ scurt, chiar și la scara existenței personale, denotă o mare putere de adaptare. Oare cu cine se războiesc ”tinerii frumoși”?

Apoi, generațiile mature ale României reprezintă depozitarul valorilor și a principiilor ce conferă identitate națională unui neam și îl așază în rândul națiunilor civilizate. ”Tinerii frumoși” contribuie la zestrea spiritualității naționale cu stâlcirea limbii române, cu negarea valorilor ce reprezintă ”codul numeric personal” al nației române, cu contestarea a tot ceea ce a fost, în folosul ”a tot ceea ce va să fie”.

Altfel spus, diferențele între cele două tabere în care s-a scindat națiunea română se pot descrie cam așa: De o parte stau cei care mai iau o carte în mână și își socotesc banii până la ultimul leu, ca să mai cumpere un volum, air de cealaltă parte stau cei care, dacă azi mănâncă, bunăoară, unt cu 5 lei pachetul, poftesc, mâine, la unt cu 12 lei, pachetul.

Dezbinarea României reprezintă un proces care nu a început de ieri, de alatăieri. În 1990, imediat după Revoluție, odată cu prima ediție a ”mineriadelor” s-a separat proletariatul de intelectuali. Cutremurătoarea lozincă ”Noi muncim, nu gândim!” s-a constituit în semnalul producerii primei fisuri în ”unitatea de monolit a poporului, strâns unit în jurul partidului și a conducătorului său iubit”.

Și ceva adevăr există în expresia ”strânși uniți în jurul partidului”. PCR-ul și Nicolae Ceaușescu, mai mult sau mai puțin înjurați, mai mult sau mai puțin adulați, reprezentau un coagulant ce păstra națiunea română unită. Dispariția ”substanței coagulate” fără ca o alta să-i ia locul, cu succes, a favorizat încercările de dezbinare ale poporului român.

Coagularea, cvasi-generală, nu s-a mai petrecut nici în jurul regelui Mihai I și, implicit a monarhiei, ca și formă de organizare statală, nici în jurul ideii de prosperitate și, de asemenea implicit, a economiei de piață, ce nu a adus în România bunăstarea multvisată după înlăturarea regimului comunist, în decembrie 1989.

În schimb, atacată în toate punctele esențiale, limbă, cultură, memorie a unor personalități definitorii pentru neam, târâtă în mocirla neantizării, nțiunea română își pierde, pe zi ce trece, atributele propriei identități. Pe de altă parte, procesul de divizare și de antagonizare a diferitelor categorii sociale continuă. Dacă ”ieri” aveam de-a face cu ”țara PDL-ului” versus ”România ciumpalacilor” secesiune favorizată, după toate probabilitățile, de ”producția de tâmpiți a școlii românești” constatare ce aparține președintelui de atunci, Traian Băsescu, azi lupta dintre Președinție și Guvern reprezintă catalizatorul împărțirii românilor în două tabere.

Când un lucru se întâmplă, cineva câștigă de pe urma acestuia. În acest caz, cine poate culege foloase de pe urma disputei dintre Președinție și Guvern?  

 

Apelul unor academicieni români pentru păstrarea identității, suveranității și a unității naționale

Un grup alcătuit din 82 de academicieni români a adresat poporului și instituțiilor statului un apel la păstrarea identității, suveranității și a unității naționale. Semnatarii textului apelului, preluat, în întregime, de agenția de presă AGERPRES, incriminează ”rescrierea tendențioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naționale, subminarea valorilor și instituțiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoștenirea generațiilor care vin după noi, prin vânzarea pământului, a resurselor solului și subsolului, prin defrișări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităților economice, prin degradarea învățământului și a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului și societății, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupția, lipsa de eficiență, apariția unor tensiuni sociale)”. De asemenea, aacdemicienii semnatari ai apelului se declară

”preocupați, în mod deosebit, de încercările recurente de regionalizare a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituției României”.

 

Textul integral al apelului, preluat de la AGERPRES

Către Poporul Român,

Către instituțiile Statului Român

Având în vedere poziția Academiei Române, de instituție identitară fundamentală, aflată de un secol și jumătate în serviciul Națiunii Române,

semnatarii acestui Apel,

îngrijorați de evoluțiile interne și internaționale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă și alarmantă încercare de erodare a identității, suveranității și unității naționale a României, cu multe acțiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate 'corectitudini politice', dar și cu multe acțiuni îndreptate direct împotriva Statului și Poporului Român (rescrierea tendențioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naționale, subminarea valorilor și instituțiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoștenirea generațiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului și subsolului, prin defrișări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităților economice, prin degradarea învățământului și a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului și societății, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupția, lipsa de eficiență, apariția unor tensiuni sociale),

preocupați în mod deosebit de încercările recurente de 'regionalizare' a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituției României și tendințelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calității vieții în aceste zone, ne exprimăm ferm împotriva tuturor acestor acțiuni, ne pronunțăm cu tărie în favoarea identității, suveranității și unității naționale, solicităm instituțiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze și să acționeze pentru a preveni, pentru a contracara și, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile și agresiunile la adresa identității, suveranității și unității naționale a României și a stabilității statului de drept.

Chemăm alături de noi, în acest demers, întregul popor român, pe toți locuitorii acestui pământ, ne adresăm în particular intelectualilor, invitându-i să fie exemplu de înțelepciune și de patriotism, ne adresăm oamenilor politici, invitându-i să conlucreze cu responsabilitate și patriotism pentru binele României, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a centenarului aducerii împreună a tuturor provinciilor românești, eveniment pe care poporul român l-a așteptat, pentru care a suferit, a lucrat și a luptat atâtea veacuri și pe care l-a realizat cu atâtea jertfe.

Să ne cinstim eroii, să fim la înălțimea lor, lăsând generațiilor următoare, tuturor locuitorilor României, o țară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut și pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată și prosperă, o țară a Europei Unite, dar cu identitate proprie, românească.

Așa să ne judece viitorul!

 

Au semant apelul academicienii Victor Voicu, Ioan-Aurel Pop, Eugen Simion, Gheorghe Păun, Nicolae Breban, Nicolae Ghilezan, Nicolae Cristescu, Constantin Ionescu-Târgoviște, Octavian Popescu, Sabina Ispas, Victor Spinei, Gheorghe Benga, Florin Filip, Dan Tufiș,  Gheorghe Tecuci, Alexandru Balaban, Dorel Banabic, Marius Andruh, Dinu C. Giurescu, Cristian Hera, Nicolae Panin, Păun Ion Otiman, Alexandru Zub, Marius Sala, Maria Zaharescu,

Constantin Popa, Lucian-Liviu Albu, Ionel Haiduc, Nicolae Anastasiu, Maya Simionescu, Victor Giurgiu, Dan Berindei, Lucia — Doina Popov, Nicolae-Victor Zamfir, Dan Dubină, Anca V. Sima, Dumitru Radu Popescu, Constantin Corduneanu, Ioan-Ioviț Popescu și Bogdan Simionescu. Alături de aceștia au mai semnat apelul, Irinel Popescu, Mircia Dumitrescu, Mircea Martin, Dumitru Mihalache, Gheorghe Chivu, Voicu Lupei, Mircea Dumitru, Ioan Tomescu, Costin Cernescu, Mihail Voicu, Gheorghe Ștefan, Ovidiu Băjenaru, Ioan Dumitrache, Mircea Flonta, Maria-Luisa Flonta, Crișan Demetrescu, Gheorghe Sin, Dumitru Oancea, Dan C. Jipa, Dumitru Murariu, Ileana Mânduțeanu,

Sorin Dumitrescu, Ovidiu Badea, Ion Grosu, Mihaela-Maria Hillebrand,

Cristian Silvestru, Gheorghe Coldea, Wilhelm Dancă, Tudor Sireteanu,

Mihnea Colțoiu, Dorel Bucurescu, Viorel Bădescu și Dorin Ieșan, membri corespondenți ai Academiei Române, respectiv Valeriu Matei, Petre T. Frangopol, Nicolae Dabija, Marius Guran, Mariana Nicolescu, Nicolae Florea,  Eugen Mihaesco, Mircea Petrescu și Ion Toderaș, membri de onoare ai  Academiei Române.

Add comment


Security code
Refresh

mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAstăzi82
mod_vvisit_counterIeri2060
mod_vvisit_counterSăptămâna aceasta10867
mod_vvisit_counterLuna aceasta44222
mod_vvisit_counterÎn total11020672



Comentarii recente